Frappe Digital

May | 2024

Corupția în General

Nivelul de corupție este perceput ca fiind "foarte mare" sau "mai degrabă mare" de peste 96% dintre respondenți.

De altfel, CPI (Corruption Perceptions Index) măsurat de Transparency International ne clasează în top 3 cele mai corupte state din UE alaturi de Ungaria și Bulgaria.

CPI-Transparency International

Corupția în General - gen si regiuni

Cu o singură excepție, diferențe semnificative între categoriile demografice, în ceea ce priveste nivelul de corupție perceput, sunt doar de nuanță: de exemplu, mai multe femei decât barbați consideră corupția “foarte mare” (61% vs. 54%) în timp ce mai mulți bărbați decât femei o consideră “mai degrabă mare” (42% vs. 36%).

Excepția menționată mai sus se constată când ne uităm la împărțirea pe regiuni, și anume respondenții din Banat, Crișana și Maramureș percep corupția ca fiind mai redusă decât cei din Ardeal (7% vs. 1%).

Corupția în Instituții

Cele mai corupte instituții, în termeni de percepție, sunt de departe Parlamentul, (96% / din care 75% percep corupția ca fiind foarte mare) Guvernul / ministerele (96% / 72% foarte mare) și primăriile (95% / 64% foarte mare).

Pe un al doilea palier de corupție percepută se găsesc: Vama, (88% / din care 51% considera corupția ca fiind foarte mare) firmele de stat (84% / 43% foarte mare), sistemul medical (84% / 43% foarte mare), sistemul judiciar (83% / 45% foarte mare), Politia (83% / 42% foarte mare) și Președinția (78% / 45% foarte mare).

Pe al treilea palier al corupției, așa cum este ea percepută, se afla doua entități din sistemul privat: Biserica (66% / 33% percep corupția în rândul Bisericii ca fiind foarte mare) și dezvoltatorii imobiliari (68% / 29% foarte mare).

Pe al patrulea palier al corupției percepute se afla sistemul de învățământ (58%/ 18% foarte mare) și Armata (54%/ 14% foarte mare).

Celelalte entități măsurate, cu o singură excepție, sunt din domeniul privat și nici una nu a fost considerată coruptă de mai mult de 50% dintre respondenți. Totuși, mulți respondenți au considerat că exista corupție și aici. Astfel, băncile sunt considerate corupte de 49% dintre respondenti, din care 22% le considera foarte corupte.

Mult mai puțin corupte sunt evaluate a fi firmele; astfel, firmele mari / multinaționalele primesc eticheta de corupte de la 42% dintre respondenti, din care 15% le considera foarte corupte iar firmele mici și medii romanești sunt percepute ca fiind corupte de 33% dintre persoanele intervievate, din care 9% le apreciază ca fiind foarte corupte.

Pompierii se afla pe ultimul loc în clasamentul corupției, instituția fiind considerata corupta doar de 26% din persoanele intervievate, 7% dintre aceștia considerând corupția foarte mare.

Exista un procent mic de oameni care considera corupția inexistentă în anumite entități cum ar fi: 9% consideră corupția inexistentă la Pompieri, 6% la firme private mici și medii românești, 5% la bănci, 4% la multinaționale/ firme private mari și 3% la Biserică.

Corupția în Instituții - vârstă

Când vine vorba despre vămi, sistemul judiciar și medical, corupția este recunoscută într-o proporție mai mare de persoanele mai înaintate în vârstă decât de celelalte. În schimb, tinerii sunt mai înclinați să considere Președinția ca fiind coruptă.

Dezvoltatorii imobiliari sunt percepuți mai corupți într-o proporție mai mare de către cei de peste 30 ani, iar Biserica este considerata mai coruptă într-o proporție ușor mai mare de cei sub 45 de ani.

Persoanele între 30 si 44 de ani sunt mai înclinate decât persoanele din celelalte grupe de vârstă să creadă că Armata este coruptă - 60% vs. 50% (18-29) vs. 51% (45-65).

Corupția în Instituții - gen

Firmele de stat, dezvoltatorii imobiliari și vămile sunt considerate corupte într-o proporție mai mare de către bărbați decât de către femei.

Pe de altă parte, sistemul judiciar, cel medical și mai ales sistemul de învățământ sunt evaluate ca fiind ușor mai corupte de către femei decat de către bărbați. O diferență în același sens se constată și în ceea ce privește Președinția, Politia și firmele private, fie ele multinaționale / firme mari sau firme mici și medii romanești

Corupția la Locul de munca

79% dintre respondenți sunt implicați într-o activitate: 57% în mediul privat si 22% la stat. Dintre persoanele cu un loc de munca, 40% lucreaza in instituții/ firme mari, 46% in instituții/ firme mici sau medii si 14% în microîntreprinderi.

Gânditi-vă la compania sau companiile în care lucrați sau ați lucrat în ultimii 5 ani. Pe care dintre următoarele acte de corupție le-ați văzut cu ochii dumneavoastră sau știți că s-au întâmplat din surse directe și credibile în aceste companii?

81% dintre respondenți au identificat acte de corupție la locul de munca.

Favoritismul (59%), nepotismul (49%) si abuzul de putere (42%) sunt principalele acte de corupție identificate la serviciu.

Respondentii au identificat ca act de coruptie la locul de muncă: furtul de bunuri, utilizarea software-ului fară licență, evaziunea fiscală, mita, practici înșelătoare față de clienți, utilizarea neetică a informațiilor confidențiale.

Corupția la Locul de munca - vârsta si gen

Persoanele peste 45 ani au identificat într-o mai mare măsură decât celelalte nepotismul si abuzul de putere la locul de munca. Pe de altă parte, tinerii sub 30 ani au mentionat într-o proporție mai mare următoarele: facturarea excesivă a clienților, mita pentru atragerea clienților, încasarea de cash fără facturi si furtul minor de materiale de la slujbă, ca fiind acte de corupție la locul de muncă.

Anumite acte de corupție la serviciu sunt identificate într-o măsură mai mare de bărbați decât de femei. Acestea sunt: nepotismul, abuzul de putere, furtul de bunuri, utilizarea software-ului fară licență.

Corupția la Locul de munca - educație si venit

Persoanele cu educație superioara menționează într-o proporție mai mare decât celelalte favoritismul, nepotismul, furtul de bunuri, utilizarea software-ului fără licență dar mai ales, utilizarea fondurilor firmei în scop personal.

Pe de altă parte, respondenții cu studii medii sau joase au menționat într-un procent mai mare abuzul de putere de la locul de muncă.

Favoritismul si nepotismul au fost menționate într-o proporție mai mare de cei cu venituri peste 2250 RON.

Abuzul de putere s-a regasit intr-o proporție ușor mai mare în răspunsurile celor cu venituri între 2250 si 4490 RON iar cei cu venituri peste 4490 au menționat mai des utilizarea fondurilor firmei în scop personal.

Încasarea de cash fără facturi este menționată mai frecvent de respondenții cu venituri mici.

Raportarea la Corupție

85% dintre persoanele intervievate consideră că flagelul corupției trebuie extirpat mai întâi la nivel de stat și apoi la nivel de individ, 60% dintre ei aderând puternic la această idee.

Totodată, 82% dintre respondenți consideră ca la nivel individual corupția este accceptabilă, fiind o formă de supraviețuire, iar 80% cred că în România poți face bani mulți doar dacă ești lipsit de etică.

50% dintre persoanele intervievate consideră evaziunea/ optimizarea fiscală ca fiind justificate, fapt care se corelează cu toleranța manifestată față de corupția la nivel individual și cu credința că statul cheltuiește ineficient banii, credință regăsită la 85% dintre respondenți.

De altfel, 44% dintre ei încurajează activ mica evaziune fiscală și nu cer facturi pentru servicii - atunci când acest lucru e posibil - iar 57% ar fi dispuși să renunțe la factură pentru un preț mai mic.

38% sunt de acord sa fie plătiți la negru/ gri dacă primesc un salariu mai mare și 34% sunt de acord cu dezincriminarea pentru firmele care plătesc paguba din evaziunea fiscală.

Raportarea la Corupție - vârsta

"Corupția trebuie extirpată la nivel de stat si apoi la nivel de individ" este un concept la care tinerii aderă mai puțin decât cei mai in varsta (75% vs. 84% vs. 91%). Totodată, ei sunt de acord într-o mai mică masură cu afirmația că "la nivel individual, corupția mică este o formă de supraviețuire". Ei sunt mai puțin de acord cu faptul că optimizarea taxelor este indreptațită și sunt într-o proporție mai mică de acord cu măsuri mai blânde pentru evaziune fiscală. Ei cred într-o măsură mult mai mică decît cei mai avansați în vârstă că "în Romania nu poți face bani decât dacă ești lipsit de etică" (68% vs. 80% vs. 85%).

Spre deosebire de celelate categorii de varstă, cei peste 45 ani sunt mai puțin dispusi să primească un salariu mai mare dar la negru/ gri (33% vs. 42% vs. 41%).

Raportarea la Corupție - educatie

Respondenții cu educație superioară consideră într-o măsura mai mare că statul cheltuiește banii ineficient (91% vs. 78% - educație joasa sau medie). Ei sunt totodată mai exigenți și în ceea ce înseamnă corupție mare și în ceea ce privește corupția la nivel individual. De exemplu, doar 44% dintre persoanele cu studii superioare sunt de acord cu optimizarea taxelor față de 55% - ceilalți. In acord cu această credintă, mai puțini dintre ei (persoane cu studii superioare) ar accepta un salariu mai mare platit parțial la negru/ gri (32% vs. 45%).

Raportarea la Corupție - venit

Persoanele cu venituri mari (peste 4450 RON/ luna) sunt ușor mai critice în ceea ce priveste modul in care statul cheltuiește banii publici - 90% vs. 85% vs 81%. Totuși, ele sunt mai puțin de acord cu optimizarea taxelor față de persoanele cu venituri mici 45% vs 54% (persoane cu venituri lunare sub 2250 RON) si mai puțin dispuse decât acestea să accepte un salariu la negru/ gri (30% vs. 56% - venituri sub 2250 RON). Ele sunt mai critice față de dezincriminarea evaziunii fiscale în cazul în care se plătește paguba și în general mai puțin tolerante față de orice fel de corupție, mică sau mare.)

Raportarea la Corupție - regiuni si grad de urbanizare

Regiunea Muntenia, Oltenia, Dobrogea este cea mai tolerantă în ceea ce privește corupția mică si consideră că poliția nu trebuie să intervină la pagube mici. (24% vs. 31% - Banat, Crisana, Maramures). De altfel, ei consideră în cea mai mare masură că "corupția mica este o formă de supraviețuire in România" 87% vs. 80%/ 82% - celelalte regiuni.

In ceea ce privește optimizarea taxelor, cei mai toleranți sunt moldovenii si cei mai puțin toleranți ardelenii (55% vs. 41%). Ardelenii sunt și cei mai puțin toleranți cu optimizarea fiscală (41% vs. 65% - Moldova) și cu dezincriminarea pentru evaziune în cazul în care este plătita paguba: (27% vs. 45% - Banat, Crișana, Maramureș). Ardelenii agreează in cea mai mică masură corupția mica, ei fiind și cel mai puțin dispuși să primească bani la negru/ gri: 30% vs. 47% Banat, 43% Moldova, 38% Muntenia, 36% Bucuresti.

In general, în urbanul mic există o toleranță ușor mai mare la corupție decât in urbanul mare. De exemplu, în orașele mici 48% dintre respondenți sunt de acord să nu ceară factura pentru servicii, spre deosebire de 39% in urbanul mare.

Mulțumim