Frappe Digital

February | 2024

Gătitul - plăcere sau obligație?

Peste 60% dintre români consideră gătitul mai degraba o placere decât o obligație.

Oarecum surprinzător, bărbații consideră gătitul în gospodărie o plăcere și nu o obligație, într-o proporție mai mare decât consideră femeile.

Mai înclinați să gătească din obligație sunt tinerii, persoanele cu educație superioară și locuitorii din Transilvania sau din Bucureşti.

Cine gătește în gospodărie

În 53% dintre gospodarii gatește preponderent soția, în 23% ambii soți, în 6% preponderent soțul iar în restul, cu câteva excepții, un alt membru al familiei.

Apar diferențe semnificative între familiile tinere şi celelalte: în familiile tinere proporția în care gǎtesc ambii soți este mult mai mare decât în celelate familii. Deasemenea, în familiile tinere se întâmplă mai frecvent să gătească alt membru al familiei diferit de soț şi soție decât în celelalte, iar proporția în care găteşte preponderent soția în aceste familii este semnificativ mai mică, 30%.

Ce mâncăruri gătite se consumă și de unde

Acasă se pregătesc și se consumă cu precădere micul dejun precum și ciorbele/ supele. Salatele, mâncărurile la cuptor și mâncărurile cu sosuri se consumă în special acasă (peste 90% dintre respondenți), dar 20% dintre respondenți le consumă la/ și la restaurant/ fast-food.

Deși se consumă într-o proporție destul de mare de la restaurant/ fast-food (45% și respectiv 32%), mancărurile prăjite (pui, cartofi prăjiti, șnițele etc.) și mâncărurile la grătar se pregătesc acasă/ și acasă de peste 85% dintre respondenți.

Hamburgerii, pizza sau pastele precum și bucatele din bucătaria internațională se consumă preponderent la restaurant/ fast food, 69% și respectiv 50% dintre respondenți.

Un procent important, 36%, cumpără hamburgerii, pizza sau pastele de la magazinele alimentare sau prin aplicații. 22% cumpără prin aplicații sau de la magazin mâncare din bucătăria internațională și tot 22% achiziționează din magazin sau prin aplicații de tip Glovo/ Tazz/ Bolt mâncăruri prǎjite cum ar fi: pui, șnițele sau cartofi prăjiți.

35% dintre respondenți consumă mâncăruri cu specific keto sau low-carb. Dintre aceștia, 54% le prepară acasǎ, 37% le consumă la restaurant/ fast-food iar 31% le cumpǎră de la magazin sau cu aplicația de tip Glovo/ Tazz/ Bolt.

Profilare mâncare gătitǎ

Mâncarea gătită acasă e considerată de departe cea mai sănătoasǎ dintre toate tipurile. Ea este și cea mai gustoasă și mai ieftină, în opinia respondenților. Totuși, deși mâncarea consumată la restaurant e considerată și ea destul de gustoasă, ea este descrisă ca fiind mai ales specială.

Cum era de așteptat, mâncarea de la fast-food e considerată cea mai rapidă. Destul de rapidă și ieftină e considerată și metoda achiziționării mâncării gata preparate din magazinele alimentare.

Sursele rețetelor culinare

Cei mai mulți respondenti (68%) folosesc rețetele de la parinți, în timp ce 54% caută rețete pe Internet. Rețelele sociale reprezintă o sursă folosită frecvent, chiar mai des decât cărțile de bucate: 38% vs. 32%. Prietenii sunt o inspirație în materie de gătit pentru 31% dintre respondenți iar vloggerii/bloggerii pentru 22% dintre aceștia.

Generația mai în vârstă are mai degrabă ca sursă pentru rețete parinții, cărțile de bucate - mult mai mult decât celelalte categorii de vârstă - prietenii/ cunostințele și emisiunile de la televizor. În schimb tinerii, 18-29 ani, se bazează mai mult pe vloggeri/ bloggeri, pe Internet și rețelele sociale și încep să utilizeze în bucătărie chiar ChatGPT ori AI.

Sursele rețetelor culinare (cont.)

Femeile folosesc rețetele moștenite și învățate de la părinți într-o proporție mai mare decât bărbații. Deasemenea, rețelele sociale și bloggerii/ vloggerii culinari sunt folosiți ca sursă de inspirație mult mai mult de femei decât de bărbați.

Bucureștenii își iau rețetele culinare de pe Internet într-un număr mult mai mare decât locuitorii celorlalte orașe. Ei accesează blogurile sau vlogurile culinare și urmăresc emisiunile specializate într-o proporție mai mare decât locuitorii celorlalte orașe.

Sursele rețetelor culinare (cont.)

Persoanele cu educație superioară folosesc cărtile de bucate și căutarile pe Internet într-o măsură mai mare decât persoanele cu educație joasă sau medie.

Cei cu venituri mari folosesc mai mult carțile de bucate și căutarile pe Internet decât cei cu venituri medii sau mici, iar persoanele cu venituri medii utilizează rețelele sociale mai mult decât celelalte categorii, venituri mici sau venituri mari, atunci când vine vorba de gătit.

Frecvența cu care gătim, pregătim conserve sau semipreparate acasă. Risipa alimentară

89% dintre respondenți obișnuiesc să gătească cina acasă săptămânal, 87% obișnuiesc să gătească săptămânal mâncare pentru mai multe zile, în timp ce doar 18% cumpără mâncare gătită sau semipreparată din magazin.

În 83% din cazuri se cumpără săptămânal cantități mici, cât să încapă în frigider, în 40% din cazuri se congelează produsele care prisosesc iar în 25% din cazuri se aruncă săptămânal produsele expirate.

24% dintre respondenți pregătesc sucuri/ smoothies săptămânal, iar 6% și respectiv 9% pregătesc cu aceeași frecvență conserve (zacuscă, murături, gemuri, sucuri) și respectiv semipreparate pentru păstrat la congelator.

Intenții de modificare a obiceiurilor de consum

Respondenții intenționează ca pentru viitor să gătească mai mult în casă, să cumpere mai rar mâncare gătita sau semipreparată de la magazin și să comande mâncare prin aplicații Glovo/ Tazz/ Bolt mult mai rar. Deasemenea, 37% dintre ei intenționeaza să iasă mult mai rar în oraș pentru a lua masa, în timp ce doar 9% planifică să frecventeze restaurantele mai des.

Intenții de modificare a obiceiurilor de consum (cont.)

O treime dintre tinerii chestionați își propun ca pe viitor să gătească mai des în casă și tot atâția își propun să iasă mai rar la restaurant. În ceea ce-i privește pe cei mai în vârstă, 45-65 ani, ei își propun chiar într-o proporție mai mare să rărească ieșirile în oraș pentru a lua masa.

Intenții de modificare a obiceiurilor de consum (cont.)

Locuitorii din București și din urbanul mare utilizează aplicațiile Glovo/ Tazz/ Bolt într-o proporție mai mare decât cei din urbanul mic, dar intenția celor care folosesc aplicațiile în prezent, indiferent de oraș, este ca să comande mâncare prin aplicații mai rar în viitor.

94% dintre cei care locuiesc în orașe sub 100.000 locuitori obișnuiesc să producă conserve (zacuscă, murături, gemuri, sucuri) în casă. Deși proporția celor care produc conserve în casă este deja mai mică în rândul locuitorilor din București (84%), aceștia intenționeaza, într-o proporție ușor mai mare decât ceilalți, să realizeze conserve în casă chiar mai rar.

Cu ce aparate e dotată bucătăria

Mixerul și blenderul se găsesc în cele mai multe gospodării - aproximativ 80% dintre ele. Toasterul și sandwich-makerul sunt și ele foarte răspândite având o incidență de peste 70% dintre gospodăriile din mediul urban.

În general, odată cu înaintarea în vârstă a respondenților, dotarea bucătăriilor sporește. Dacă la anumite aparate există diferențe mari de înzestrare între categoriile 18-29, 30-44 și 45-65, cum ar fi râșnița și filtrul de cafea, fierbătorul și oala sub presiune – folosite, se pare, din ce în ce mai puțin în ultimii ani - în ceea ce privește sandwich-makerul, diferențele între grupele de vârstă sunt aproape inexistente.

Mulțumim