Doar 7% din totalul populației urbane cu vârstă cuprinsă între 18 și 65 ani din România nu vorbește nici o limbă străină, nici măcar la nivel de începător. În medie, românii știu 3 limbi străine, dar mai puțin de jumătate din ei pot vorbi o limbă străină la nivel avansat. Engleza este cea mai cunoscută limbă străină și este de departe cea mai vorbită limbă la nivel avansat.

7 din 10 persoane care lucrează folosesc o limbă străină la serviciu. Tinerii folosesc într-o proporție mai mare limbi străine la serviciu prin comparație cu cei mai în vârstă.

Engleza este cea mai folosită limbă la locul de muncă, urmată la mare distanță de franceză, italiană și maghiară.

Gradul de cunoaștere a limbii engleze crește pe măsură ce ne îndreptăm către generațiile mai tinere. Această creștere este mult mai accentuată când vorbim de cunoașterea limbii la nivel avansat.

Pe lângă cursurile din școli, filmele/desenele animate și versurile melodiilor au catalizat într-o proporție mare învățarea limbii engleze.

*Baza: persoane 18-65, mediul urban, care știu limba engleză la orice nivel.

Prin comparație cu celelalte categorii de vârstă, tinerii au într-o proporție mai mare ca surse de învățare a limbii engleza cursurile de la școală, versurile melodiilor, jocurile electronice și aplicațiile specializate de limbi străine.

Jocurile electronice au ajutat într-o mai mare măsură bărbații să învețe engleza. La categoriile persoanelor cu venituri mari și cu educație superioară întâlnim o probabilitate crescută de a lua cursuri private.

*Baza: persoane 18-65, mediul urban, care știu limba engleză la orice nivel.

Spre deosebire de limba engleză, limba franceză este cunoscută în special prin intermediul cursurilor de la școală.

Fără să aibă o utilizare importantă în mediul de afaceri sau o susținere culturală puternică precum filmele sau muzica, limba franceză este - cel puțin la nivel de vorbire avansată - în pierdere de viteză.

Lipsa de atractivitate a limbii franceze se vede și în procentul scăzut de persoane care sunt dispuse să plătească pentru a învăța limba (cursuri private sau aplicații specializate).

*Baza: persoane 18-65, mediul urban, care știu limba franceză la orice nivel.

Limba italiană este învățată în special prin prisma contactului cu filmele/serialele de la televizor precum și a muzicii.

Avem de asemenea un segment puternic de persoane care au învățat limba italiană pentru că au lucrat (ei sau un părinte) în Italia și care acum s-au întors în țară.

*Baza: persoane 18-65, mediul urban, care știu limba italiană la orice nivel.

Ca și limba italiană, limba spaniolă nu e învățată atât în școală, cât mai ales prin intermediul telenovelelor și a muzicii.

Generația cea mai expusă la fenomenul telenovelelor - care și-a atins vârful în anii 90 - este cea care vorbește cel mai mult și mai bine limba spaniolă.

*Baza: persoane 18-65, mediul urban, care știu limba spaniolă la orice nivel.

După engleză și franceză, limba germană este cea mai predată limbă străină în școlile din România, scoala fiind prima sursă pentru învățarea limbii germane.

Spre deosebire de limba franceză, limba germană este învățată și în privat, într-o proporție semnificativ mai mare decât media. Muzica și filmele au un rol mai degrabă limitat în învățarea limbii germane.

*Baza: persoane 18-65, mediul urban, care știu limba germană la orice nivel.

Limba rusă are cea mai abruptă scădere de popularitate, în special prin prisma unei scăderi dramatice a predării acestei limbi în școli.

Dacă generațiile de peste 30 de ani au învățat preponderent limba rusă în școală, tinerii care știu rusa au învățat limba fie în familie, fie de la televizor (cel mai probabil studenți din Republica Moldova).

*Baza: persoane 18-65, mediul urban, care știu limba rusă la orice nivel.

În mod previzibil, majoritatea celor care știu limba maghiară în România au învățat această limbă în familie.

Spectaculos este numărul mare de vorbitori începători sau medii ai limbii maghiare, număr care este aproape cât populația de etnie maghiară. Aceasta arată puterea comunității în învățarea unei limbi străine.

Un alt lucru interesant este scăderea puternică a persoanelor tinere care vorbesc avansat sau nativ maghiara, aratând practic un fenomen de migrare puternic în rândul acestei categorii.

*Baza: persoane 18-65, mediul urban, care știu limba maghiară la orice nivel.