Am pus respondenților, români din mediul urban cu vârsta între 18 și 65 de ani, următoarea întrebare:
"Care dintre următoarele reprezintă preferința dumneavoastră, dacă ar fi să alegeți?"
pe mai multe teme.
În ceea ce privește preferințele de consum, aveți rezultatele mai jos.

Mic dejun copios vs. Cină bogată

Considerabil mai mulți români din mediul urban, 18-65 ani, aleg un mic dejun copios în defavoarea unei cine bogate (58% vs. 31%). Interesant este că 11% dintre ei nu optează pentru niciuna dintre aceste variante. Putem presupune, în acest caz, ori că prânzul este masa lor cea mai bogată, ori că preferă să mănânce frugal la toate mesele, indiferent de momentul zilei.

Există o corelație între vârstă și preferința pentru un mic dejun copios sau o cină bogată. Astfel, cu cât persoanele au vârsta mai înaintată, cu atât preferă mai mult un mic dejun copios și mai puțin o cină bogată. În plus, semnificativ mai multe persoane peste 45 ani au ales să nu opteze pentru nici una dintre aceste opțiuni, 16% vs. 7% - cei sub 45 ani.

Femeile aleg într-o proporție mai mare decât bărbații să mănânce mai bine la micul dejun și preferă într-o proporție mai mică decât aceștia o cină bogată. În ceea ce privește categoria celor care nu aleg nici una dintre cele două variante, aceștia sunt mai degrabă barbații decât femeile.

Cafea normală vs. Cappucino/ Latte/ 3 în 1

Peste un sfert dintre români (27%) preferă specialitățile de cafea - cappucino, latte sau 3 în 1, în timp ce alți 10% nu sunt băutori de cafea în nici o formă.

Există o corelație între vârstă și preferința pentru un anumit tip de cafea. Tinerii între 18 si 29 ani preferă mai degrabă o specialitate de cafea decât o cafea normală (51% vs. 36%). Pe măsură, însă, ce persoanele sunt mai în vârstă, este mai probabil ca ele să prefere o cafea normală în locul unei specialități.

Așa cum era oarecum intuitv, femeile preferă într-o proporție mai mare decât bărbații să bea ori un cappucino, ori un latte, ori 3 în 1. Proporția nebăutorilor de cafea sub orice formă este mai mare în rândul bărbaților decât în cel al femeilor (13% vs. 7%).

Există deasemenea o preferință față de specialitățile de cafea semnificativ mai mare în București decât în Ardeal (31% vs. 20%).

Margarină vs. Unt

Românii manifestă o preferință covârșitoare pentru unt față de margarină (86% vs. 8%).

Ponderea celor care preferă untul crește cu vârsta, ajungând la peste 90% în cadrul categoriei de vârstă 45-65. În raport cu celelalte categorii de vârstă, cea mai mare preferințǎ pentru margarină se regăsește la tinerii până în 30 ani și ajunge la 16%.

Persoanele cu venituri mici preferă într-o proporție mai mare margarina față de persoanele cu venituri mari (10% vs. 5%).

Iaurt simplu vs. Iaurt cu fructe

Iaurtul simplu este preferat de 65% dintre respondenți iar iaurtul cu fructe de alți 30%. Doar 5% din populația urbană nu consumă iaurt.

Există o corelație între vârstă și preferința pentru tipul de iaurt. Astfel, tinerii preferă iaurtul cu fructe într-o proporție mult mai mare decât persoanele mai în vârstă, în cadrul categoriei 18-29 ani ajungându-se la o preferință aproape egală între cele două tipuri de iaurturi: 49% - iaurt simplu vs. 47% iaurt cu fructe.

Între femei și bărbați nu există diferențe semnificative în ceea ce privește alegerea pentru un anumit tip de iaurt, dar există diferențe semnificative statistic în ceea ce privește consumul de iaurt, în general. Astfel, există mai mulți bărbați care nu consumă iaurt deloc decât femei (aproximativ 7% vs. 4%).

Snack-uri dulci vs. Snack-uri sărate

Fără nici un fel de dubiu, românii din urban, 18 - 65, preferă snack-urile sărate celor dulci (60% vs. 22%).

Dupa 30 de ani, preferința pentru snack-urile sărate crește și rămâne oarecum constantă, iar preferința pentru snack-urile dulci scade continuu. Dupa 45 de ani se remarcă o scădere a preferinței pentru orice fel de snack-uri.

Femeile preferă snack-urile dulci într-o proporție mai mare decât bărbații.

Carne de pui vs. Carne de porc

5% din populatie nu preferă nici una din cele două variante - presupunem că aici se încadrează persoanele vegetariene sau vegane.

Deși inteligența populară spune că "nu e pasăre ca porcul" preferințele românilor per total se îndreaptă mai degrabă spre carnea de pui decât spre carnea de porc (54% vs. 41%).

Tinerii preferă într-o mai mare măsură carnea de pui, dar pe măsură ce înainteză în vârstă românii preferă într-o proporție mai mare carnea de porc ajungând ca cei între 45 și 65 de ani să prefere aproape în mod egal carnea de porc și cea de pui (48% vs. 47%).

Dacă femeile preferă mult mai mult carnea de pui decât cea de porc (62% vs. 32%), bărbații preferă un pic mai mult carnea de porc decât cea de pui (50% vs. 46%).

Apă carbonatată  vs. Apă plată

Cât se cheltuiește cu mâncarea animalelor de companie

37% dintre românii din urban, 18-65, preferă apa carbonatată apei plate. 

Cei ce preferă apa carbogazoasă sunt cei din categoriile de vârsta peste 30 ani si observăm o ușoară creștere în preferință odată cu vârsta. În ceea ce privește tinerii 18-29 ani, doar un sfert dintre aceștia preferă  apa carbonatată celei plate.

Femeile preferă apa plată într-o măsură mult mai mare decât bărbații (67% vs. 56%). 

Băuturi carbonatate cu zahăr vs. Băuturi carbonatate cu îndulcitori

34% dintre românii din urban, 18-65, resping băuturile carbogazoase dulci, indiferent de modul în care sunt îndulcite. 42% preferă băuturile carbogazoase îndulcite cu zahăr iar 24% pe cele cu îndulcitori.

Doar 58% dintre persoanele peste 45 ani și-au manifestat preferința pentru o băutură carbogazoasă. Tinerii sub 30 ani preferă băuturile carbonatate cu îndulcitori într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de vârstă.

Deasemenea, femeile preferă băuturile carbogazoase cu îndulcitori într-o măsură mai mare decât bărbații (27% vs. 20%).

Persoanele cu educație superioară refuză băuturile carbogazoase dulci în general într-o proporție mai mare decât cei cu educație mai joasă. Cei cu studii superioare care totuși consumă băuturi carbonatate dulci aleg într-o proporție mai mică pe cele îndulcite cu zahăr față de cei cu educație medie și joasă.

Vin  vs. Bere

Vinul este preferat berii de 46% dintre românii 18-65, rezidenți în mediul urban, iar berea este preferată vinului de alți 40%. 14% nu au ales niciuna dintre cele 2 variante.

Tinerii sub 30 ani preferă berea într-o mai mică măsură decât cei din categoria 30-44 ani (31% vs. 45%).

Există diferențe de preferințe semnificative între bărbați și femei, bărbații preferând berea într-o proporție mai mare decât femeile (50% vs. 30%). În plus, bărbații preferă berea vinului (50% vs. 41%).

Nivelul de educație al respondenților vine și el cu diferențe importante, persoanele cu studii superioare arătând o preferință pentru vin (52% - vin vs. 35% - bere), în timp ce persoanele cu studii medii sau joase preferă berea (45% vs. 39%).

Persoanele cu venituri mici preferă vinul într-o măsură mai mică decât persoanele cu venituri medii sau mari (38% - venituri mici vs. 49% - medii vs. 53% - mari). O mare parte dintre persoanele cu venituri mici nu au ales nici vinul, nici berea, fie pentru că preferă cu totul alte tipuri de bauturi alcoolice (ex. băuturi spirtoase), fie că nu consumă deloc băuturi alcoolice.

Gel de duș  vs. Săpun clasic

Aproape 3 sferturi din populația cercetată (urban, 18-65) preferă gelul de duș săpunului clasic (73% vs. 26%).

Persoanele peste 45 de ani preferă intr-o măsura mai mare săpunul clasic în comparație cu celelalte categorii de vârstă, dar și așa preferința pentru gel de duș este mai mult decât dublă (67% vs. 31%).

Femeile preferă gelul de duș mai mult decât bărbații (78% vs. 67%).

Interesant este că în București există o preferință mai mare pentru săpunul clasic decât în celelalte orașe (32% vs. 24%).

Îmbrăcăminte practică  vs. Îmbrăcăminte stilată

Aproape 80% dintre români preferă îmbrăcămintea practică celei stilate.

Tinerii sunt cei care preferă mai degrabă îmbrăcămintea stilată, grupa de vârstă 18-29 ajungând la 34% preferință. Pe măsură ce înainteză în vârstă, românii aleg îmbrăcămintea practică în defavoare celei stilate.

Femeile preferă îmbrăcămintea stilată într-o pondere mai mare decât bărbații (25% vs. 14%). Totuși, îmbrăcămintea practică rămâne aleasa pentru aproape 3 sferturi dintre femei.